- Ce faci sambata? ma intreaba deunazi, un amic al meu.
- Nu stiu, vreau sa ma odihnesc.
incerc sa ii raspund
- Am o “demolare” de facut, nu vii sa ma ajuti?
Dreptul de abitaţie este o variantă a dreptului de uz, care constă în dreptul unei persoane de a utiliza o locuinţă pentru nevoile sale personale şi ale familiei sale. Titularul dreptului de abitaţie poate utiliza locuinţa împreună cu familia sa, chiar dacă nu era căsătorit în momentul constituirii dreptului său. Pe durata existenţei dreptului de abitaţie, titularul dreptului de proprietate (denumit “nud proprietar”) nu are dreptul de a folosi locuinţa. Titularul dreptului de abitaţie nu are dreptul de a înstrăina dreptul său. El poate totuşi închiria altei persoane partea din casă pe care nu o locuieşte.
si citez din nou de Arthur Silvestri,poate din cauza ca omul are dreptate sau poate pentru ca e cel mai virulent critic al imobiliarismului de Bucuresti care imi displace atat de mult.
Dreptul de uz este acel drept real principal, esenţialmente temporar, dezmembrământ al dreptului de proprietate, care conferă titularului său atributele de posesie şi folosinţă asupra unui bun aflat în proprietatea altuia, dar numai în limitele necesare satisfacerii trebuinţelor lui şi ale familiei sale.
Titularul dreptului de uz (denumit “uzuar”) nu poate ceda nici închiria dreptul său către un terţ. De aceea, se spune că dreptul de uz este un drept strict personal.
Dreptul de superficie consta in dreptul de proprietate pe care-l are o persoana, denumita superficiar, asupra constructiilor, plantatiilor sau altor lucrari care se afla pe un teren ce apartine unei alte persoane, precum si in dreptul de folosinta al superficiarului asupra acelui teren.
Doi manageri vorbesc despre criza economica. Unul il intreaba pe celalalt:
- Auzi tu iti platesti angajatii? Al doilea spune:
- Nu! Tu ii platesti?
- Nu, nici eu.
email marketing