Eins: Alpii Austriei, zapada inca pe culmi, autostrada impecabila marcata si curata, sosele perfecte, semnal full la telefon, supermarket in dreapta, benzinarie cu service in stanga.
Unu: Carpatii Transilvaniei, zapada topita in intregime, poate ramasa putin pe Fagaras dar murdara, autostrada in constructie de mult, sosele cu gropi si ceva semafoare de santier, dar nu multe, semnal la telefon cand si cand, mai mult fara semnal, supermarket daca ocolesti orasul care nu are centura.

Tocmai ce m-am intors din concediu, Antalya, Turcia…
Si ce are asta de a face cu imobiliarele? veti spune.
Pai sa vedem.
Antalya si riviera turceasca se intande pe 200 de km de coasta mediteraneana. Intr-o zona fara vre-o spectaculozitate aparte sau construit 700 de hoteluri si resorturi si alte cateva sute de zone rezidentiale destinate exclusiv turistilor straini. Zona este vizitata de peste 3 milioane de turisti anual si aduce incasari de peste 5 miliarde de euro pentru economia Turciei.

Cred ca filmele cu Ilarion Ciobanu si Ovidiu Iuliu Moldovan vor fi vesnic de actualitate. Sa ne imaginam bunaoara urmatorul scenariu.
Gheorghe pleaca in America prin anii ’80 pentru ca nu mai suporta traiul chinuit de acasa.
Dupa ’89 Gheorghe care so’ aranjat bine frumos in America il cheama in vizita la el pe Ion, vecinu’ lui din Poplaca. Ion nu pre’ are bani ca pana’n America ii drum lung si costa mult asa ca Gheorghe ii plateste tat drumu’ si autobuzul pana la Frankurt la aeroport si avionul si il asteapta la New York cu o masina decapotabila si il duce acas’ la el si ii arata casa cu doua etaje si piscina.
Si il intreaba Ion pa Gheorghe:
- No, frumos, da cum oi facut tu de ai razbit si ai toate astea?

As vrea sa incep acest post prin a multumi domnului presedinte pentru ca exista. Daca domnia sa nu ar fi existat, nu ar fi existat acest guvern, acest popor, aceasta tara, cred ca nici acest blog nu ar fi existat. Multumesc inca o data domnului presedinte.
Sa ma explic.