Imi amintesc de aglomeratia infernala din prima luna in care probabil toti locuitorii din vestul tarii i-au trecut pragul. Nu conta prea mult ca finisarile nu erau de calitate, nu conta ca in unele aripi inca se lucra sau ca lampile care luminau holurile largi se stingeau intermitent la zece minute.

Se inaugurase Iulius Mall in Timisoara.

Mai apoi am aflat, unii dintre noi, e drept, ca mega-dezvoltatorul imobiliar construise doar infrastructura in timp ce micii sau mai marii comercianti ce il populau au construit restul, si-au modelat spatiile comerciale, au asigurat finisarile si instalatiile interioare. Am aflat cum au platit chiria, record pe vremea aceea, pentru un an in avans si si-au asumat clauze contractuale dure prin care participau la eforturile de promovare si dezvoltare ulterioare ale Iulius Mall.

Aceasta se dovedea o mare afacere… pentru Iulius Mall evident.

Mai apoi am vazut ca exista un parteneriat intre primaria Timisoara si Iulius Group. Am observat cum primaria modernizeaza peste noapte aductiunile de utilitati si reteaua de energie electrica in zona si m-am gandit ca aste e de bun augur pentru dezvoltarea orasului.

Recent am deschis in Iulius Mall punct de lucru pentru unul dintre clientii mei. Am vazut atunci ca pe structura construita de Iulius Group e inscrisa o ipoteca dubla de 260 de milioane de euro. Ma gandesc daca acel imobil mai valoreaza acum atatia bani si ma gandesc cine o va plati. Mai stiu ca aceasta ipoteca se va regasi in pretul produselor pe care noi, locuitorii acestui oras le cumparam de acolo si care explica probabil de ce un tricou Zara bunaoara costa aici dublu decat la Istambul sau Budapesta (pe incercate).

Si ma mai intreb daca nu exista vre-o legatura intre aceasta ipoteca,  buna relatie cu primaria Timisoara si faptul ca de multa vreme, de prea multa vreme alti dezvoltatori imobiliari sunt blocati in constructia unor mall-uri ce ar putea deveni concurente.

Si atunci, pana la urma, la ce bun Iulius Mall?

Ma intreb cam multe, nu-i asa… ce spuneti?